Nechezatul cailor şi zgomotul copitelor s-au făcut din nou auzite pe Platoul de la Moacşa – miza ediţiei din acest an a Galopiadei Secuieşti fiind aceeaşi: primii trei clasaţi vor reprezenta Ţinutul Secuiesc la Galopul Naţional de la Budapesta.
În ziua deschiderii, pe 14 iulie, spectatorii şi concurenţii au fost primiţi de razele puternice ale soarelui, călăreţii menţionând faptul că aceste condiţii sunt ideale pentru marele concurs.
Primul care a luat cuvântul din partea autorităţilor publice locale participante la organizare a fost domnul Antal Árpád András, primarul Municipiului Sfântu Gheorghe: „De aici de sus, de pe Platoul de la Moacşa, de pe acest deal străvechi, putem vedea jumătate din Ţinutul Trei Scaune, o parte a Ţinutului Secuiesc, parte pentru care trăim, lucrăm şi murim. Este un sentiment foarte plăcut să fim aici, să auzim zgomotul copitelor, şi să simţim în aer emoţia concurenţilor. Aceste sentimente şi această atmosferă nu ni le poate lua nimeni. Nici aceia care sunt deranjaţi de aceste evenimente pe care noi le organizăm.”
Domnul Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a accentuat, în discursul său, tradiţiile legate de călărit ale secuilor: „Istoria spune că suntem naţiune de luptători călăreţi, citându-l pe Kassai Lajos - <<Să nu-i urmăm pe strămoşii noştri, ci să urmăm ceea ce strămoşii noştri au urmat>>. Cel mai important este să urmăm acele valori pe care le-au urmat şi strămoşii noştri: credinţă, cinste şi iubirea de ţară. Având în vedere scopul Galopiadei Secuieşti, aceasta nu este doar un simplu concurs ecvestru, ci este o prezentare a tradiţiilor istorice, Ţinutul Secuiesc fiind în sine reprezentantul credinţei, puterii şi coeziunii. ”
Domnul Horváth László, reprezentant al primului ministru, coordonatorul strategiei Galopului Naţional, a dat citire mesajului domnului Orbán Viktor, primul – ministru al Ungariei. Acesta a subliniat faptul că în contradicţie cu celelalte popoare învecinate, ungurii nu doar folosesc caii, ci sunt un popor de călăreţi. Datorită acestui fapt, guvernul a demarat un proiect prin care îngrijesc caii, sporturile ecvestre şi tradiţiile legate de aceste activităţi: „Kincsem Nemzeti Lovas Program.”
Concursul a început cu cursa cu obstacole: printre călăreţi au participat foarte multe doamne, ele mânând caii cu un entuziasm mai mare decât domnii. Spectacolul a vorbit de la sine: în urma cailor care săreau peste obstacole, parcă înaripaţi, praful se ridica, în timp ce spectatorii urmăreau evednimentele, de sub umbrelele de soare.
Nici pauzele dintre concursuri nu au fost plictisitoare: pe lângă unităţile de alimentaţie publică, se puteau găsi nenumărate produse tradiţionale, în târgul special amenajat, iar cei interesaţi fiind aşteptaţi şi de expoziţii şi diferite jocuri.
Au fost oferite două premii pentru locul III, Márton Gréta cu calul Orson, şi Imre Katalin, călare pe Katovice. Pe locul al II-lea al podiumului a urcat Tamás Anita cu calul ei Darius, iar locul I a fost obţinut de Keresztély Beáta şi Herceg – calul ei.
